facebook

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Banca de economii

Cândva am mai vorbit despre importanța la aceea ca acționarii să știe cât costă acțiunile lor și să nu permită diluarea valorii lor: cazul cu Lumea copiilor și dividendele, când noii acționari i-au tras grandios pe sfoară pe acționarii vechi.

Dar până la urmă, atunci când acționarii sunt niște privați, e treaba lor cum își administrează proprietatea lor. Însă cu totul altceva e atunci când este administrată proprietatea publică, care, teoretic, ne aparține nouă tuturor.

Deci, recent Banca de Economii a făcut o emisiune suplimentară de acțiuni. Anterior erau în circulație 23,4 milioane de acțiuni ale băncii, dintre care statului îi aparțineau 56 la sută. Acum s-au emis suplimentar 16 milioane de acțiuni, în valoare totală de 80,2 milioane lei. Statul nu a participat la această emisiune, astfel, cota lui diminuându-se la 33%.

Până la urmă, nu vreau să discut decizia persoanelor care luau această hotărâre, de a permite pierderea controlului asupra băncii. Unii zic că e bine, alții zic că nu e bine… Probabil, când vor ajunge să argumenteze unde trebuie de ce au hotărât așa, vor avea ce spune. Nici nu voi povesti aici despre prima de control (o acțiune dintr-un pachet de control costă mai mult decât o acțiune dintr-un pachet care nu dă control), și nici despre aceea că pentri investitorii străini este interesant anume un pachet de control de acțiuni. Pe mine în această istorie mă deranjează altceva.

Capitalul propriu al băncii (activele ei nete) constituiau la jumătatea lui 2013 cca. 871 milioane lei. Adica, această parte din patrimoniul băncii aparține acționarilor ei (restul sunt datorii). Dacă e să calculăm valoarea activelor nete ce revineau la o acțiune a băncii, obținem 37,21 lei pentru o acțiune. În analiza financiară această valoare este numită valoarea intrinsecă a acțiunii.

Însă emisiunea suplimentară de acțiuni s-a făcut la valoarea nominală. La prețul de 5 lei pentru o acțiune. În cadrul emisiunii, Banca de economii a vândut acțiuni care aveau valoare intrinsecă de 37 lei la prețul de doar 5 lei.

Astfel, dacă plasarea s-ar fi făcut la valoarea intrinsecă (37 lei), banca ar fi atras nu 80 milioane, ci 597 milioane lei. Această sumă sigur ar rezolva absolut toate problemele financiare ale băncii, și ar mai rămâne și pentru alte bănci. Sau, dacă suma atrasă ar rămâne neschimbată (80,2 milioane lei), atunci ar fi urmat să fie plasate numai 2 milioane de acțiuni, și nicidecum 16.

În fine. Cuiva i-a mers, și a obținut la prețul de 80 milioane lei active cu valoare intrinsecă de aproape 600 milioane lei. Păcat că și statul nostru nu a participat la această haleavă, avea să-și consolideze poziția și să-și mărească cu mult valoarea activelor deținute. Dar pe mine nici nu asta mă deranjează.

Problema cea mare este că în urma plasării acțiunilor noi la un preț mai mic decât valoarea celor vechi, valoarea tuturor acțiunilor a scăzut. Numărul de acțiuni crește, însă activele nete nu cresc proporțional.

Ca urmare, după emisiunea făcută la prețul de 5 lei pentru acțiune, valoarea intrinsecă a acțiunilor a scăzut de la 37,21 lei pentru o acțiune la valoarea de 24,11 lei pentru o acțiune. Nu numai acțiunile din noua emisie, ci toate acțiunile s-au ieftinit. Astfel, acțiunile statului care anterior aveau valoare de 490 milioane lei, acum costă doar 317 milioane lei. Valoarea activelor statului a fost diminuată în urma acestei operațiuni cu 172,6 milioane lei. Și persoanele care au aprobat decizia de a petrece această emisiune suplimentară, puteau foarte simplu să calculeze aceasta pierdere - e o chestie elementară în finanțe.

Ca să fie clară tuturor consecutivitatea acțiunilor. Mai întâi statul, ca acționar majoritar, a decis să facă majorarea capitalului la bancă. Cu prețul de 5 lei. Apoi statul, aceleași persoane, au desic să statul nu poate participa la această emisiune suplimentară. Ca urmare, controlul asupra băncii a fost pierdut, acțiunile noi au fost plasate la un preț mult mai mic decât valoarea lor intrinsecă, și valoarea patrimoniului public s-a diminuat, pierzând cam o treime din prețul băncii. Printr-o mișcare ușoară a condeiului, vedem cum 490 milioane se transformă în 317 milioane. Aceștea sunt banii noștri, apropo.